BOABE DE GRÂU o revista patrimoniului in pericol

Întreaga suflare românească, indiferent unde s-ar afla, este rugată să se gândească la Actul Naţional de la 1 Decembrie 1918, la sângele vărsat de strămoşii noştri, la anii de claustrare în temniţele imperiale, pentru că au militat pentru reîntregirea pământului românesc.

şi noi, cei din Societatea „Sorin Titel”, gândim şi ne străduim să lăsăm o urmă de gând şi contemplaţie, pilde urmaşilor noştri, în ceea ce priveşte proslăvirea eroilor, care au militat şi au luptat fie cu pana, fie cu arma în mână pentru înfăptuirea Unirii Banatului, Transilvaniei şi a altor tărâmuri româneşti cu Patria Mumă, zămislind România Mare.

Ne-am propus să montăm o placă comemorativă, cu cinul creştin, preotului Ioan Chendi, care a păstorit Biserica Românească din satul Petnic (Caraş-Severin) înre anii 1896 – 1924. Părintele protopop Ioan Chendi a fost adus din Tractul Mediaşului, între baionete maghiare, la Petnic, întrucât fusese semnatarul Memorandului din 1892, prin care românii din Transilvania cereau drepturi egale cu maghiarii, secuii şi saşii. Fusese adus în surghiun. De ce la Petnic?! Pentru că petnicenii erau docili, supuşi şi îngăduitori cu stăpânirea dualismului austro-ungar. Regimentele de Graniţă din imperiu (trei la număr), cum Regiment de Graniţă era Caransebeşul, de care depindea şi Petnicul, cu compania sa, beneficiau de unele avantaje materiale şi spirituale, avantaje pe care nu le aveau restul populaţiei româneşti.

Am solicitat sprijin Bisericii Ortodoxe Române din Petnic pentru a plăti, parţial, confecţionarea unei asemenea plăci. Tăcerea părintelui paroh Drăghicescu am egalat-o cu un refuz. În această situaţie, am apelat la un stornic prieten din copilărie, Giurginca Dumitru, stabilit în Bucureşti, de numele căruia se leagă partea electronică de la metroul Bucureştilor, dintr-un cuvânt a fost alături de gândul meu.

Părintele protopop de Mediaş, paroh în Petnic, a decedat la 29 iunie 1924, în spitalul din Lugoj, vom comemora moartea sa în acest an prin montarea şi sfinţirea plăcii pe faţada Casei parohiale din Petnic, Casă ctitorită de preotul Ioan Chendi, în anul 1910, după potop.

În această acţiune dorim sprijinul fostei noastre colege, Călina Cîmpanu-Ghimboaşă, în casa căreia, în ultimii ani, preotul Ioan Chendi a luat masa şi fusese îngrijit de bunica sa. Sunt mărturii pe care le vom publica într-un număr viitor al „Vestei”.

ŞT. MĂGRIN